ute de oameni si-au pornit propriile anchete pentru a demonstra ca n-au nici o legatura cu scurgerile de fonduri din sistem. Unii au contestat notificarile, altii au platit, iar cei care n-au facut nici una nici alta vor fi chemati in instanta pentru recuperarea prejudiciului.
Un raport al Curtii de Conturi scoatea la iveala nereguli la Casa de Asigurari Bucuresti. Concret, a descoperit faptul ca institutia a plati servicii pentru aproape 2000 de pacienti care figurau si internati si tratati in ambulatoriu, reclamand un prejudiciu in sistem de 39.000 lei.
Iar cand neregulile ies la iveala, ce face, de exemplu, Casa de Asigurari Bucuresti? Notifica pacientii, cerandu-le bani pentru servicii de care n-au beneficiat niciodata. Iar daca vreunul nu vireaza banii in cont, e obligat sa-si dovedeasca nevinovatia. 1792 de bucuresti au primit astfel de notificari, fiind somati sa palteasca in 15 zile sume cuprinse intre 18 si 800 de lei.
Alice Lazar a fost internata la Spitalul Floreasca in 2012 pentru o operatie nu foarte complicata. In luna martie, anul acesta, a primit in posta un plic: “Cand am deschis plicul am vazut ca e de la CAS si, cand am vazut, le datorez bani”.
Aproape 300 de lei ii cerea Casa de Asigurari Bucuresti sa vireze in termen de 15 zile intr-un cont notat cu pixul. Femeia se stia nevinovata. Fusese internata, este asigurata, avea adeverinta de salariat, nu primise nici o factura la externare, asadar nu avea nici un motiv sa plateasca aceasta suma. Asa ca a pus mana pe telefon si a sunat la Casa de Asigurari.
Alice Lazar: “Din aproape in aproape am ajuns la cei care mi-au trimis notificare. Si m-au chemat acolo sa vorbesc la registratura.”
Din acel moment a inceput lupta ei pentru a-si dovedi nevinovatia in fata unui sistem sanitar care-si arata inca o data abilitatea de a risipi fonduri, facandu-i buni de plata tot pe bolnavi. Ca sa afle cum de ajuns pe lista rau platnicilor, Alice Lazar si-a luat o zi libera de la serviciu si a pornit pe urma notificarii. Prima oprire: Casa de Asigurari de Sanatate a Muncipiului Bucuresti. De la registratura ajunge la juridic, unde i se explica faptul ca in perioada in care a fost internata figureaza ca fiind tratata si in sistem ambulatoriu. Mai bine de ora a stat in Casa de Asiurari, plimbandu-se de la un department la altul ca intr-un final sa afle ca I se va raspunde in 30 de zile.
In aceeasi perioada o alta bucuresteanca batea drumurile institutiilor statului pentru a dovedi faptul ca fiica ei de 10 ani n-a beneficiar niciodata de analize ginecologice.
Pe 18 martie Nicoleta Andrei primea o scrisoare de la Casa de Asigurari prin care li se imputa suma de 18 lei pentru niste investigatii ginecologice pe care fiica lor de 10 ani le-ar fi facut in ambulator cat timp era internata la Spitalul Victor Babes. Interesant e ca doar datele din adresa fetitei erau reale. CNP-ul era al altcuiva.
Nicoleta Andrei: “E vorba de o frauda, n-a facut la varsta asta examen de secretii vaginale, n-ai cum fara acordul parintilor.”
A doua zi, pe 19 martie, au mai primit o notificare prin care era instiintata ca are de plata 300 de lei pentru analize de sange facute tot de fiica ei, in 2012 cand era internata la spital. Femeia spune ca fetita a facut atunci alte analize si, oricum, in cazul minorilor toate tratamentele ar trebui sa fie gratuite.
A contestat sumele imputate si a asteptat si ea 30 de zile un raspuns. Ne-am intors la ambele familii dupa o luna, curiosi sa aflam cum s-a rezolvat problema lor. Surpriza: nu se rezolvase! Dimpotriva. In cazul lui Alice Lazar raspunsul contestatiei s-a dovedit la fel de halucinant ca si notificarea in sine. In raspunsul la contestatia depusa i se confirma ca a fost internata in 2012, dar i se comunica si numele laboratorului in care s-ar fi tratat in ambulatoriu in aceleasi zile in care aparea ca fiind pe patul de spital. Alice spune ca n-a trecut niciodata pragul laboratorului mentionat in notificare. Asa ca a sunat la ei sa afle cum de-au incasat bani de la stat pentru niste investigatii pe care nu le facuse. N-a primit raspuns de la laborator nici pana in ziua de azi.
Alice Lazar: “Nu e ok sa-mi dovedesc eu nevonovatia daca stiu ca sunt nevinovata. Daca stiu ca sunt vinovat tac din gura, dar daca nu sunt vinovata cum sa platesc?”
N-are cine sa-I ofere un raspuns, asa ca a pornit din nou pe drumuri, ca sa obtina hartii doveditoare ca n-a facut acele analize. Asa ca a luat cu ea scrisoarea si s-a dus la Spitalul unde a fost operata.
Legea pacientului spune ca orice bolnav are dreptul sa-si vada toate documentele din dosarul medical. I s-a spus sa astepte inca 30 de zile ca sa afle daca exista sau nu o trimitere catre laboratorul in cauza.
Lucrurile le pot lamuri doar cei care au pus oamenii pe drumuri. O institutie care, in mod ciudat, nu are pus la punct un sistem informatic care sa-I arate – faptul ca detinatorul aceluiasi CNP figureaza ca beneficiar de servicii medicale in acelasi timp in doua institutii diferite. In cazul familiei Andrei, raspunsul la contestatie i-a bagat si mai mult in ceata. Fiica lor aparea ca fiind internata in alt spital, mai exact la Sfantul Pantelimon si cu analize intr-un laborator de care nu auzisera niciodata.
Pentru ca oficialii Casei nu le-au dat alte detalii si nici nu i-au sfatuit ce sa faca, de teama ca vor plati penalitati la sumele datorate abuziv, si-au pornit propria ancheta. Prima oprire: la Spitalul Sfantul Pantelimon. A doua la laboratorul la care Casa de Asigurari facea trimitere. Urmatoarea oprire a fost Spitalul Victor Babes.
Si totusi, analizele ei apar si raportate si de un laborator privat. Ca sa aflam unde este adevarul in cele doua cazuri ne-am dus la Casa de Asigurari. Ne-au fost cerute datele pacientilor si abia atunci cineva si-a facut timp sa lamureasca misterul.
Se cer scuze, dar problema ramane. Copilul apare in continuare ca fiind raportat de ambele institutii medicale. Reprezentantul spitalului confirma ca nu e primul caz si ca mai multi bucuresteni au venit sa se intereseze de ce sunt buni de plata daca ei sunt cu CAS-ul la zi.
Nici acum, cele doua familii nu stiu daca au scapat sau nu de datorie. Casa de Asigurari spune ca va face propria Ancheta care, daca va dovedi ca oamenii au dreptate, va cere laboratoarelor sa achite. Nu se stie insa cine le plati pacientilor nervii, zilele pierdute pentru cautarea adevarului, stresul de a se sti datori unui sistem sanitar incapabil sa se vindece de fraude.
O intrega industrie s-a dezvoltat in jurul sistemul de decontari.
Firme de consultanta invata spitalele cum sa codifice diagnosticele pentru a obtine de la Casa de Asigurari mai multi bani. Si poate asta n-ar fi o problema daca unitatile sanitare n-ar avea oameni platiti sa faca asta. Sau daca unele firme nu s-ar folosi de influenta politica a celor care le-au infiintat, dupa care au iesit din actionariat ca sa ajunga in structuri ale ministerului Sanatatii sau ale Casei de Asigurari de Sanatate.
8 milioane de euro se scurg anual din sistemul sanitar din cauza decontarilor fictive si nimeni nu pare sa-si doreasca stoparea acestor practici. Iar victimele sunt tot pacientii. Datele lor personale ajung in evidentele unor furnizori de servicii medicale care le folosesc pentru decontari fictive. Si tot din seria banilor risipiti in sanatate se inscrie si incheierea de contracte paguboase scoase la iveala de controalele Ministerului Sanatatii la unele spitale.
“Mie nu mi-e rusine de ceea ce am facut in acest spital, cu capul sus stau orice am facut numai in interesul spitalului“. Acesta e jurnamantul de credinta al Cristinei Ciortea, fost manager al Spitalului Judetean Cluj, care anul trecut a fost supus unui audit facut de specialisti din Ministerul Sanatatii. Controlul a scos la iveala faptul ca managerul a incheiat contracte paguboase pentru spital si a atribuit, fara licitatie, un contract pentru servicii de imagistica. Controlul a atras atentia si asupra unui contract atribuit fata licitatie pentru servicii de imagistica.
N-a facut licitatie pentru ca legea i-a permis asta, desi poate daca s-ar fi inscris mai multe firme la concurs ar fi obtinut un pret mai mic, fapt dovedit ulterior de cel care a preluat conducerea spitalului. Raportul arata ca directorul care a condus timp de 17 ani spitalul a atribuit fara licitatie contracte in valoare de peste 2 milioane de lei, adica aproximativ 500.000 de euro. Dupa acest control managerul a demisionat. Cel care i-a luat locul a reziliat toate contractele si a obtinut preturi mai mici.
Petru Susca, managerul Spitalului Judetean Cluj, a obtinut preturi chiar si cu 70 % mai mici decat cele existente in contractile anterioare.
In raport se mentioneaza ca a exista un contract cu o firma de consultanta, care invata managerii sa codifice corect diagnosticele, pentru a primi sume maxime decontate de Casa. Pentru acest contract firma angajata a primit peste 650.000 de lei. Asadar, printr-o codificare atenta sumele decontate la Casa cresteau, iar firma de consultanta lua 10 % din sumele aduse in plus spitalului. Auditul reclama acest contract in conditiile in care spitalul are un Serviciu de Evaluare si Statistica Medicala si un Birou de Statistică Medicala, unde lucreaza 70 de angajati.
Ce face de fapt o firma de consultanta in codificare medicala? Ia fisele medicale si urmareste daca diagnosticele principale sunt insotite si de diagnostice secundare aferente. De exemplu, daca un medic care a intubat in sectia de terapie intensiva un pacient omite sa scrie faptul ca a fost si ventilat, spitalul pierde 200 de milioane de lei. Aici intervine rolul firmei. Atrage atentia asupra unor diagnostice secundare care pot creste sumele incasate de la casa.
Oamenii din piata vorbesc despre anumite practice neortodoxe care ajuta spitalele sa-si creasca indicele de performanta chiar si cu 70%, in conditiile in care aceste valori ne arata gradul de complexitate al cazurilor rezolvate.
Daca ne uitam insa in tabelul care contine toate spitalele, aflam ca Spitalul de Spitalul Orasenesc Targu Neamt rezolva cazuri mai grave decat Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti sau ca Spitalul de Urenta din Pitesti trateaza diagnostice mai complexe Spitalul Clinic de Urgenta Grigore Alexandrescu din Capitala sau ca Spitalul Universitar. Asta in conditiile in care toatea lumea stie ca nivelul de dotari si specialisti in Pitesti este mult sub cele oferite de spitalul municipal din Capitala.
Insusi ministrul Sanatatii admite ca diferentele nu sunt sustenabile si suspecteaza cresteri artificiale facute uneori chiar de spitalele care opereaza softuri de codificare a diagnosticelor. Mai grav e ca, desi unele unitati sanitare incaseaza fraudulos bani mai multi, ei nu se regasesc in actul medical sau in investitii in aparatura si medicamente. Pe scurt, banii n-ajung la pacient, ci in conturile unor firme prietene.
In Romania activeaza 10 firme de consultanta. Unele actioneaza correct, altele se folosesc si de practice neortodoxe prin care cresc artificial indicele de complexitate al spitalului. Isi infiltreaza oameni in Ministerul Sanatatii, Casa de Asigurari sau Scoala de Sanatate Publica ca sa puna mana pe contracte.
Lorenzovici Laszlo a fost asociat in firma cu cel care acum ii este competitor: Levente Vass. S-au desparit in urma cu cativa ani si el si-a infiintat o alta societate. Despre Vass, “Romania, te iubesc” va dezvaluia in urma cu doi ani ca a detinut una dintre cele mai mari firme de DRG din tara. El a fost si consilierul ministrului Attila Cseke, in mandatul acestuia fiind un om cu multa influenta si relatii la Ministerul Sanatatii. Levente a ramas in sistem si pe vremea ministrului Ladislau Ritli, iar in prezent apare ca membru in Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor. Un loc strategic, am putea spune, cat timp se stie ca orice manager de spital are interesul sa intre in gratiile CONAS-ului pentru a avea o unitate medicala acreditata, cu un punctaj cat mai mare si deranj cat mai mic pe parte de control.
Ca sa nu fie in conflict de interese, Vass Levente a cedat firma de consultanta unui medic din Targu Mures. In aparenta nu a mai avut nicio legatura in ultimii ani cu societatea de consultanta, iesind de tot din actionariat.
Un alt jucator important pe piata este o firma care a apartinut lui Iulian Popescu, in acest moment deputat UNPR. In trecut a detinut firma Centrul pentru Managementul Serviciilor de Sanatate, dar a iesit din actionariat CAND A INTRAT IN POLITICA. A ocupat, de-a lungul timpului, poziția de secretar de Stat in Ministerul Sanatatii, Director General in Ministerul Sanatatii, Director General si Vicepresedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Director General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate. Desi firma nu mai e pe numele lui, jucatorii din piata spun ca tot el o conduce, iar pe site apare ca facand parte din echipa celor care invata spitalele cum sa codifice fructuos diagnosticele pacientilor.
25 de ministri ai sanatatii a avut Romania de la revolutie si pana acum si nici unul n-a pus punct unui furt care poate fi considerat atentat la siguranta oamenilor.
Sumele se impart in functie de sferele de influenta. Sunt 4 miliarde de euro anual care ajuns la spital si-n contul unor firme capusa. Si-n vreme ce pe ei nu-I controleaza nimeni, pacientii cinstiti cad victimele unui sistem lipsit de transparenta si control al banilor. Bolnavii notificati de Casa astepta inca un raspuns daca li s-a stins sau nu datoria.
In tot acest timp sistemul toaca bani, iar cei ce-l conduc se plang ca nu-s destui. Si cata vreme nimeni n-are interesul sa-l informatizeze, sistemul sanitar n-are nici o sansa sa se vindece de fraude si furturi.
Nu sunt comentarii